Influenta deciziilor economice
Deciziile economice adoptate de România recent au fost caracterizate printr-o tendință de a accelera creșterea economică, ignorând în mod insuficient riscurile și provocările asociate. Această strategie a generat o serie de dezechilibre macroeconomice, printre care se remarcă creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice. Politicile de stimulare a economiei, menite să impulsioneze dezvoltarea, au fost adesea puse în aplicare fără o evaluare detaliată a sustenabilității pe termen lung, conducând la presiuni suplimentare asupra economiei. Un alt rezultat al acestor decizii a fost intensificarea inflației, cauzată de o cerere internă mai mare decât capacitatea de producție a economiei. De asemenea, atragerea de capital străin a fost facilitată prin măsuri fiscale favorabile, însă lipsa unei strategii coerente pentru dezvoltarea infrastructurii și a altor sectoare esențiale a limitat efectul pozitiv al acestor investiții asupra economiei. Această orientare către creștere fără limite a generat, de asemenea, o polarizare economică mai pronunțată, cu diferențe semnificative între diversele regiuni ale țării.
Evaluarea economistului șef al BNR
Economistul șef al BNR a subliniat că politica economică recentă a României este marcată de un dezechilibru între obiectivele de creștere și sustenabilitatea fiscală. El a subliniat că, deși o creștere economică rapidă poate părea atrăgătoare pe termen scurt, aceasta vine la pachet cu riscuri importante pe termen lung, în special în contextul unei economii globale instabile. Printre cei mai mari factori de îngrijorare se numără accelerarea inflației, care diminuează puterea de cumpărare a populației și afectează stabilitatea economică. În plus, expansiunea deficitului bugetar și creșterea datoriei publice reprezintă provocări notabile, care ar putea restricționa capacitatea guvernului de a reacționa eficient la viitoare șocuri economice.
Economistul a observat că politicile fiscale mai relaxate, care au inclus reduceri de impozite și creșteri ale cheltuielilor publice, au stimulat consumul intern, dar au generat și o supraîncălzire a economiei. Acest fenomen a fost amplificat de o politică monetară care nu a reușit să echilibreze stimulii fiscali. El a tras un semnal de alarmă că, fără o ajustare a acestor politici, România se află în pericolul de a intra într-o spirală de datorii dificil de gestionat. De asemenea, economistul șef al BNR a subliniat importanța stabilirii unui mediu economic stabil și previzibil, care să sprijine investițiile pe termen lung și să contribuie la dezvoltarea sustenabilă.
Consecințele pe termen lung
Consecințele pe termen lung ale strategiilor economice actuale ale României pot fi semnificative și variate. O mare provocare va fi gestionarea datoriei publice în continuă expansiune, care poate deveni insustenabilă fără implementarea unor măsuri corective. Această povară financiară ar putea limita viitoarea capacitate a guvernului de a aloca fonduri pentru sectoare esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura, afectând astfel potențialul de creștere pe termen lung al economiei.
Inflația persistentă este o altă consecință majoră, care nu numai că afectează puterea de cumpărare a cetățenilor, dar și descurajează economisirea și investițiile. Fără măsuri adecvate de gestionare a inflației, România ar putea face față unei majorări a costurilor de trai, afectând în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mici.
În plus, dezechilibrele economice curente pot conduce la o volatilitate crescută a piețelor financiare, ceea ce ar putea descuraja investițiile străine directe și ar putea avea un impact negativ asupra cursului de schimb al monedei naționale. Acest climat incert economic ar putea împiedica dezvoltarea unor sectoare strategice și ar putea încuraja migrarea forțată a forței de muncă calificate către alte țări.
Pe termen lung, polarizarea economică între diferitele regiuni ale țării ar putea deveni și mai accentuată, cu zone urbane care continuă să prospere pe seama celor rurale, unde oportunitățile economice sunt reduse. Această discrepanță ar putea genera tensiuni sociale și ar putea slăbi coeziunea socială, afectând stabilitatea politică și economică a României.
Propuneri și recomandări
Pentru a contracara efectele negative ale recentelor decizii economice, economistul șef al BNR avansează un set de propuneri și recomandări menite să restabilească echilibrul și să garanteze o creștere sustenabilă pe termen lung. În primul rând, este crucial să se implementeze o politică fiscală mai responsabilă, care să includă măsuri de consolidare bugetară și reducerea treptată a deficitului fiscal. Acest lucru poate fi realizat prin optimizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, asigurându-se în același timp că investițiile publice se concentrează pe sectoarele cu cel mai mare potențial de dezvoltare.
În paralel, este necesară o reevaluare a politicii monetare, pentru a menține un echilibru corespunzător între stimularea economică și controlul inflației. Banca Națională ar putea evalua ajustarea dobânzilor și a altor instrumente monetare, pentru a păstra stabilitatea prețurilor și a susține cursul de schimb al monedei naționale. De asemenea, este important ca BNR să colaboreze îndeaproape cu guvernul pentru a coordona politicile fiscale și monetare, evitând astfel impactul negativ al unor acțiuni necorelate.
Pe termen lung, România ar trebui să-și focalizeze eforturile pe construirea unei economii bazate pe cunoaștere și inovație, investind în educație și cercetare pentru a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea. Atragerea de investiții străine directe în domenii strategice, precum tehnologia informației și comunicațiilor, energiile regenerabile și producția avansată, poate ajuta la diversificarea economiei și reducerea dependenței de sectoarele tradiționale.
Pentru a diminua polarizarea economică, este necesară o strategie de dezvoltare regională bine definită, care să sprijine creșterea economică inclusivă și să promoveze oportunități economice echitabile în întreaga țară.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
