AcasăDiverse NoutatiDe ce mulți est-germani votează AfD: Nu e o ispită din dictatură
Postari fresh
spot_img
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.

De ce mulți est-germani votează AfD: Nu e o ispită din dictatură

În estul Germaniei, politica bazată pe resentimente a câștigat teren, iar vest-germanii trebuie să se confrunte cu întrebări dificile.

Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a oferit un interviu pentru publicația FAZ, care a stârnit un interes considerabil. Titlul interviului a fost „Multor vest-germani le-a ajuns cuțitul la os”.

Scopul interviului a fost să reamintească est-germanilor care se simt furioși, în special celor care sunt tentați să voteze AfD, despre faptele istorice. Brechtken a argumentat că plângerile est-germanilor legate de diferențele dintre est și vest sunt acum mai mult emoționale decât raționale, sugerând o lipsă de onestitate în autoevaluare.

Acesta a afirmat că vestul Germaniei a demonstrat timp de 75 de ani că înțelege democrația și știe să combată extremismul, fiind mai bine pregătit să prevină ascensiunea unor partide precum AfD. În contrast, est-germanii au avut o tendință istorică spre soluții autoritare.

Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a subliniat într-o analiză că este important de reflectat asupra cât din cele spuse de Brechtken sunt fapte și cât este opinie personală. Cu toate acestea, ea consideră că Brechtken a avut dreptate în privința unui aspect.

AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est

Furia est-germanilor, popularitatea AfD și victoria recentă a extremiștilor în Saxonia-Anhalt ar trebui să servească drept oportunitate pentru a reaminti faptele istorice relevante și să ridice întrebări pe care Brechtken le-a omis, afirmă jurnalista din estul Germaniei.

AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar mulți dintre liderii săi provin din landuri vestice. Este esențial să ne întrebăm nu doar ce îi atrage pe est-germani către AfD, ci și ce îi determină pe unii vest-germani să sprijine un astfel de partid și să aleagă estul ca teren fertil pentru dezvoltarea sa.

Landurile vest-germane, care au declarat că au realizat denazificarea după 1945, trebuie să analizeze cu aceeași urgență ca și est-germanii motivele pentru care fascinația față de fascism persistă. De asemenea, trebuie să se întrebe de ce nu există structuri eficiente împotriva ascensiunii mișcărilor de extremă dreapta, ci, dimpotrivă, un sistem care le permite să prospere, afirmă Würfel.

„Copilul” din ’89 a crescut și e furios

În 1989, est-germanii sperau la o soluție de compromis între socialism și capitalism. Reunificarea nu era neapărat opțiunea dorită, iar modul în care s-au desfășurat lucrurile a lăsat impresia unei gestionări defectuoase, cu decizii impuse rapid.

Privatizarea rapidă a economiei est-germane prin agenția Treuhand a dus la dispariția a 94% din companiile est-germane, doar 6% rămânând în mâinile acestora. Aproape două milioane de locuri de muncă s-au pierdut în est.

În anii 1990-1991, cetățenii au protestat nu împotriva regimului lor, ci împotriva percepției că Germania de Vest este un ocupant. Aceștia cereau alegeri noi și renegocierea acordurilor care le-au lăsat milioane de oameni fără locuri de muncă.

Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă se teme de o posibilă revoluție în Germania de Est. În acele vremuri, fostul est-german era văzut ca un copil care trebuia să respecte ordinele unui părinte mai înțelept. Acum, acel „copil” a crescut și își amintește de experiențele sale, așa cum a subliniat Ulrich Siegmund, un reprezentant AfD născut în anul reunificării.

Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul

Una dintre promisiunile principale ale AfD este recâștigarea controlului. Evenimentele recente din Saxonia-Anhalt reflectă o dorință de revanșă, estul dorind să spună „ajunge” vestului copleșitor. Siegmund a declarat că rezultatul demonstrează că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.

„Locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate”, a spus Ulrich Siegmund, reprezentant AfD în Saxonia-Anhalt.

Aceste cuvinte au rezonat profund cu cei care l-au ascultat. Mulți dintre cei care intenționează să voteze AfD nu cunosc programul partidului și nu par interesați de detaliile acestuia, ci sunt atrași de mesajul simplu: „Vă aud. Vă văd. Aveți dreptul să fiți nemulțumiți”.

În timpul campaniei, Siegmund a organizat evenimente populare, cu cârnați și bere, creând un sentiment de comunitate în localitățile afectate de depopulare. Mesajul transmis a fost clar: „Voi contați. Ne pasă de voi.”

Deși mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți condițiile de viață din est, acesta nu este scopul său. Partidul oferă oamenilor atenție în schimbul votului.

În acest moment, ceea ce contează cel mai mult este acest schimb. AfD reprezintă mai mult decât o simplă opoziție între est și vest.

Orice va urma, toată lumea a știut

Partidul extremist a fost creat de vest-germani, susținut de est-germani și aspiră acum la putere la nivel național. Programul său cuprinde idei care, în trecut, au dus Germania la un război devastator: rasismul, credința în superioritate și disprețul față de cei excluși.

Aceasta nu este o problemă regională, ci una națională, care ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german, consideră Würfel.

Un vot pentru AfD este un vot pentru acest set de convingeri, indiferent de furia și dezamăgirile acumulate. În aprilie 1932, Partidul Nazist a devenit cea mai puternică formațiune politică în alegerile regionale din zona care astăzi este Saxonia-Anhalt, obținând 40,7% din voturi.

„Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu să spunem că nu am știut”, conchide jurnalista.

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura

Sursa foto: Ángel Fernández / Pexels

Ultimele postari