AcasăDiverse NoutatiDosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri?
Postari fresh
spot_img
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.

Dosar penal sau ajutor pentru tinerii prinși cu droguri?

Opiniile unui fost lider în domeniul antidrog și ale directorului unei organizații care sprijină persoanele dependente sunt complet diferite în ceea ce privește dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum personal. Totuși, amândoi sunt de acord că statul român a eșuat în a preveni consumul și în a oferi ajutor necesar celor afectați.

„Principala problemă este eșecul politicilor naționale și al strategiilor adoptate de-a lungul timpului”, afirmă Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției. Pe de altă parte, Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, menționează că primește constant mesaje de la familii care nu știu unde să caute ajutor, în timp ce multe persoane dependente așteaptă să fie incluse în programele de tratament.

Cei doi au discutat cu SpotMedia.ro despre proiectul care sugerează înlocuirea dosarului penal cu amenzi pentru deținerea de droguri destinate consumului personal. Ursan susține această modificare, subliniind că un dosar penal poate avea un impact negativ asupra viitorului tinerilor. În contrast, Țone consideră că eliminarea sancțiunii penale ar putea stimula consumul și ar îngreuna identificarea traficanților.

Ce ar schimba noua lege

Proiectul legislativ B544/2026, depus la Senat pe 5 octombrie, a fost inițiat de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea (USR). Senatorul Daniel Fenechiu (PNL) a fost inițial parte a inițiativei, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.

Conform Legii 143/2000, deținerea sau cumpărarea de droguri pentru consum personal este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală pentru drogurile de risc, iar pentru drogurile de mare risc, pedeapsa este de la 6 luni la 3 ani de închisoare.

Proiectul propune înlocuirea răspunderii penale cu amenzi contravenționale între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru cele de mare risc. Deținerea de droguri pentru consum personal ar rămâne interzisă, iar traficul va continua să fie considerat infracțiune. Proiectul prevede, de asemenea, evaluarea persoanelor depistate cu droguri, o măsură obligatorie pentru minori, precum și posibilitatea creării de spații de consum supravegheat medical pentru adulții cu dependențe recunoscute.

Argumentele pro și contra dezincriminării

Susținători ai dezincriminării

  • Inițiatorii Victoria Stoiciu și Cristian Ghinea – susțin că dosarele penale pentru deținerea de droguri pentru consum personal sunt disproporționate și pot afecta grav viitorul tinerilor, fără a rezolva problema dependenței. Aceștia propun înlocuirea sancțiunilor penale cu amenzi și redirecționarea resurselor pentru combaterea traficului, prevenție și tratament.
  • Organizații care lucrează cu persoane dependente – susțin reducerea sancțiunilor pentru consumatori și dezvoltarea serviciilor de prevenție și tratament, promovând o abordare medicală și socială a consumului de droguri.

Opozanți sau critici

  • Parchetul General și DIICOT – avertizează că dezincriminarea ar putea face mai dificilă combaterea traficului de droguri. DIICOT subliniază lipsa unor cantități-limită care să permită distincția între consumatori și traficanți, ceea ce ar putea fi exploatat de distribuitori pentru a evita răspunderea penală.
  • Federația Națională a Părinților Edupart – solicită respingerea proiectului în forma actuală și crearea unei rețele funcționale de prevenție și tratament înainte de modificarea legislației.
  • Patriarhia Română – consideră că dezincriminarea ar putea transmite tinerilor ideea că drogurile sunt mai puțin periculoase și ar putea normaliza consumul acestora.

Dosar penal: un viitor afectat sau o șansă de intervenție?

Marian Ursan crede că dezincriminarea ar schimba percepția societății asupra consumatorilor. „Cred că, în primul rând, o să-i privim altfel. Și nu o să-i mai vedem ca pe niște infractori”, spune directorul Carusel.

El subliniază impactul negativ asupra tinerilor depistați cu droguri la festivaluri, care se confruntă cu consecințe serioase. „S-au ales cu dosare penale, n-au făcut pușcărie, dar e suficient să aibă un dosar penal încât viitorul unei persoane tinere să fie pus sub semnul întrebării”, afirmă Ursan.

Cătălin Țone recunoaște că o astfel de experiență poate fi traumatizantă. „Un dosar penal nu este un lucru minunat, este o problemă, poate să fie un șoc pentru un tânăr”, afirmă fostul șef antidrog. Totuși, el susține că în unele cazuri, intervenția procurorului a fost momentul în care părinții au descoperit consumul, iar adolescentul a ajuns la evaluare și tratament. „Nu zic că este benefic, dar părintele a aflat că adolescentul consuma, iar adolescentul a fost supus unei forme de evaluare și tratament și a fost salvat. Nu sunt puține cazuri”, explică Țone.

Fostul polițist menționează că, de regulă, dosarele pentru deținere în vederea consumului personal se finalizează fără închisoare și că nu există condamnări cu executare pentru această infracțiune în ultimii 15 ani.

Ar îngreuna dezincriminarea prinderea traficanților?

Cătălin Țone subliniază că o obiecție majoră referitoare la dezincriminare se leagă de impactul asupra anchetelor antidrog. El explică faptul că, în cazul în care cineva este cercetat penal pentru deținere în vederea consumului, procurorul va căuta să afle originea substanțelor. „În majoritatea cazurilor, ei spun de unde au cumpărat și indică dealerul, ceea ce permite continuarea anchetei”, afirmă Țone.

El crede că transformarea faptei în contravenție ar reduce aceste oportunități de investigare. De asemenea, traficanții ar putea profita de noua legislatie, pretinzând că drogurile găsite asupra lor sunt destinate consumului personal.

Proiectul nu stipulează o cantitate maximă de droguri care să fie considerată automat pentru consum personal. Distincția între consum și trafic ar depinde în continuare de probele prezentate.

Parchetul General a exprimat o obiecție similară, subliniind că dezincriminarea ar putea afecta eficiența anchetelor antidrog.

Va crește consumul dacă dispare sancțiunea penală?

Cătălin Țone consideră că eliminarea pedepsei penale ar transmite un mesaj de toleranță față de consumul de droguri, în special în rândul tinerilor. „Dezincriminarea penală și incriminarea contravențională înseamnă încurajarea consumului, o formă indirectă de încurajare”, afirmă el.

Marian Ursan, pe de altă parte, are o părere diferită. El crede că schimbarea abordării punitive ar putea ajuta persoanele care consumă droguri și comunitățile lor, dar subliniază că modificarea legii trebuie să fie însoțită de servicii de sprijin. „Nu este suficient să schimbăm doar legea și să privim altfel oamenii”, avertizează directorul Carusel.

Studiile internaționale nu indică o legătură directă între relaxarea legislației și creșterea consumului. O analiză a 114 studii publicată în 2020 în BMJ Open a constatat că, în majoritatea cazurilor, modificările legislative nu au fost asociate cu schimbări semnificative în consum. Totuși, aceste cercetări s-au concentrat în principal pe canabis în Statele Unite, așa că rezultatele nu pot prezice efectele proiectului din România.

Ce arată datele despre consumul de droguri în România

Conform unui studiu național efectuat în 2024 pe un eșantion de 7.200 de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani, 12,3% dintre respondenți au declarat că au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, comparativ cu 10,7% în 2019.

În contrast, procentul celor care au consumat droguri cel puțin o dată în ultimele 12 luni a scăzut de la 6% în 2019 la 5,4% în 2024. De asemenea, procentul celor care au consumat în ultimele 30 de zile a scăzut de la 3,9% la 3,5% în aceeași perioadă.

În ceea ce privește canabisul, procentul celor care au consumat cel puțin o dată a crescut de la 6,1% în 2019 la 6,9% în 2024. Totuși, consumul în ultimele 12 luni a scăzut de la 3,5% la 2,4%, iar cel din ultimele 30 de zile, de la 1,8% la 1,5%.

Pentru adolescenți, studiul european ESPAD 2024 arată că România este printre țările în care mai puțin de 2% dintre elevii de 15-16 ani au declarat consum de canabis în ultimele 30 de zile, în comparație cu o medie de 5% în țările europene participante.

Aceste date reflectă consumul declarat, neincluzând numărul persoanelor dependente.

Familii care caută ajutor și oameni care așteaptă tratament

În contextul discuțiilor despre modificarea legislației, Marian Ursan menționează că întâlnește zilnic persoane care au nevoie de tratament, dar nu reușesc să-l acceseze la timp. „Zilnic primim mesaje de la familii care nu mai știu ce să facă”, povestește directorul Carusel.

Organizația colaborează și cu persoane cu dependențe severe, care nu au locuință, documente de identitate sau asigurare medicală, unele având probleme serioase de sănătate. „Atât timp cât încă există liste de așteptare pentru tratamente substitutive, oamenii nu pot avansa”, explică Ursan.

Tratamentul substitutiv este utilizat în anumite forme de dependență, în special în cazul celor de opioide.

Conform Raportului național 2025, care se referă la anul 2024, au fost înregistrate 2.260 de solicitări de asistență, cu 33,1% mai puțin decât în anul anterior. Această scădere nu reflectă însă o reducere a nevoii de tratament.

Proiectul de lege preconizează și posibilitatea creării unor spații de consum supravegheat medical, destinate adulților cu dependență diagnosticată. Aici, persoanele dependente ar putea consuma drogurile de care dispun, sub supravegherea personalului medical. Unitățile sanit

Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/dosar-penal-sau-ajutor-pentru-tinerii-prinsi-cu-droguri-ce-ar-schimba-noua-lege-si-de-ce-ii-imparte-pe-specialisti

Sursa foto: Jessica7191 / Pixabay

Ultimele postari