Dezvăluiri ale liderului
Fosta conducătoare a Curții de Apel București a venit cu o serie de dezvăluiri care au provocat numeroase controverse. Într-un interviu recent, aceasta a discutat despre presiunile exercitate asupra sa pe când Direcția Națională Anticorupție (DNA) era condusă de Laura Codruța Kovesi. Conform spuselor ei, a existat o situație când o procuroare i-a cerut direct ce decizie să ia într-un dosar semnificativ. Declarațiile acestea au subliniat o problemă delicată referitoare la independența justiției și la influența pe care procurorii o pot exercita asupra hotărârilor judecătorești.
Influența DNA asupra actului de justiție
Impactul DNA asupra justiției a fost un subiect intens discutat și controversat în ultimii ani, mai ales în perioada în care Laura Codruța Kovesi a fost la conducerea instituției. Numeroși magistrați și-au exprimat îngrijorarea privind maniera în care DNA a intervenit în procesul de justiție, afirmând că presiunile procurorilor au afectat libertatea judecătorilor. Influența aceasta s-a manifestat prin diferite mijloace, de la sugestii implicite până la directive clare despre soluțiile ce ar trebui adoptate în anumite cazuri.
În interviuri și declarații publice, mai mulți judecători au subliniat că atmosfera instaurată de DNA nu a fost una favorabilă pentru un act de justiție liber și imparțial. Aceștia au povestit despre situații în care s-au simțit obligați să ia decizii care să nu provoace nemulțumirea procurorilor, temându-se de potențiale repercusiuni asupra carierei lor. De asemenea, au fost semnalate cazuri în care anumite dosare au primit o atenție disproporționată, existând suspiciuni că obiectivul principal era mai degrabă obținerea unor condamnări decât aflarea adevărului.
Aceste aspecte au ridicat întrebări legate de echilibrul puterilor în sistemul judiciar și măsura în care DNA și-a depășit atribuțiile. Criticii au argumentat că, în loc să fie un partener în lupta împotriva corupției, DNA a devenit un factor care a influențat direct și uneori nejustificat hotărârile instanțelor. Această influență a fost percepută ca o amenințare la adresa statului de drept, punând sub semnul întrebării corectitudinea proceselor și încrederea publicului în justiție.
Acțiunile procurorilor
Acțiunile procurorilor în activitatea judecătorească, așa cum au fost relatate de fosta șefă a Curții de Apel București, au fost diverse și uneori directe. În mărturiile sale, aceasta a descris cum unii procurori nu s-au limitat doar la susținerea acuzațiilor în instanță, ci au încercat să influențeze în mod direct deciziile judecătorilor. Aceste acțiuni au fost percepute ca o încălcare serioasă a independenței justiției, un principiu fundamental într-un stat de drept.
Unul dintre cele mai relevante exemple a fost cel al unei procuroare care, conform declarațiilor, a mers personal la biroul judecătoarei pentru a-i sugera ce soluție ar trebui aleasă într-un caz de mare importanță. Această metodă a fost considerată nu doar neetică, dar și ilegală, fiind percepută ca o formă de intimidare și presiune asupra unui magistrat care ar trebui să fie imparțial și să decidă doar pe baza probelor și a legii.
Mai mulți judecători au confirmat că au fost supuși la presiuni similare, fie prin mesaje subtile, fie prin intervenții directe. Ei au relatat că unele dosare erau considerate prioritare de către DNA, iar soluțiile favorabile pentru acuzații erau întâmpinate cu critici sau chiar cu amenințări la adresa carierei lor. Aceste mărturii au dezvăluit o practică îngrijorătoare în care procurorii nu doar și-au depășit atribuțiile, dar au și subminat încrederea în sistemul judiciar.
Au fost menționate și cazuri în care judecătorii au fost chemați la DNA pentru a da explicații privind soluțiile pronunțate, ceea ce a fost perceput ca o tentativă de intimidare și de subordonare a puterii judecătorești față de cea a procurorilor. Aceste acțiuni au generat un climat de nesiguranță și teamă în rândul magistraților, care
Impact și răspunsuri
se simțeau adesea vulnerabili în fața unei structuri care părea să aibă un control necorespunzător asupra carierelor lor. Efectele acestor practici au fost resimțite nu doar la nivel individual de către judecători, dar și la nivel instituțional, afectând încrederea publicului în sistemul judiciar din România.
Reacțiile nu au întârziat, atât din partea magistraților, cât și a societății civile. Multe voci au cerut o reevaluare a manierei în care DNA își exercită atribuțiile și o restabilire a echilibrului între puterile statului. În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al altor organisme profesionale, au fost inițiate discuții și dezbateri privind necesitatea unor reforme care să asigure independența justiției și să prevină intervențiile nejustificate ale procurorilor în actul de judecată.
Societatea civilă și organizațiile neguvernamentale au fost active în semnalarea acestor probleme, organizând demonstrații și campanii de conștientizare pentru a atrage atenția asupra riscurilor politizării actului de justiție. De asemenea, presa a jucat un rol crucial în dezvăluirea acestor abuzuri, contribuind la crearea unei presiuni publice care a forțat autoritățile să ia măsuri pentru corecția situației.
În urma acestor dezvăluiri și reacții, s-a remarcat o creștere a cerințelor de transparență și responsabilitate din partea instituțiilor judiciare și a celor ce se ocupă de aplicarea legii. Deși procesul de reformă este încă în curs, aceste evenimente au marcat un moment de schimbare în lupta pentru un sistem judiciar independent și echitabil în România, subliniind necesitatea unei supravegheri mai strict și a măsurilor clare pentru protejarea independenței magistraților.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
